vendredi 8 avril 2011

Nicolas Rey : Ghjurnali di Bulivia

Da Joseph Conrad à Pierre Loti, i scrittori ani liatu da monda a spirazioni è u viaghju. L’altrù pà vera patria, com’è sì a cunfina di a tarra nativa, da sempri, chjamaia à un attu d’emancipazioni… O sarà chì dipoi l’Udissea, l’arriundera senza fini sighi scritta in u genomu di a literatura ? Pocu premi in verità. A sola cosa chì ci intaressi oghji hè di parlà d’un ghjuvanottu chì hà sceltu anch’iddu di perpetuà una certa tradizioni, è chì, mittindu i so passi in a cursa di u ventu, hà dicisu di scriva a so stodia è di falla sparta.

Si chjama Nicolas Rey è t’hà 23 anni. Dopu à avè fattu i so scoli in Portivechju, hè mossu in Parigi pà suvità i studii di suciodimugrafia. Tuttu andaia di bè in ‘ssu duminiu quì, è Nicolas appruntaia ancu u so Master senza difficultà. Ma forsa chì d’allistinà i sciffri annant’à i rialità umani di a Tarra l’avissi svighjatu u bisognu di dà carri à certi statistichi senza rilievu… Ed hè cussì chì Nicolas hà missu i studii trà parentesi, pà andà à scopra da par iddu l’anima di ‘ssa ghjenti chì i manuali li prisintaiani sutt’à a forma di curvi è di parcintuali. Hè dunca mossu pà a Bulivia, è dipoi ch’iddu ci si trova, manda i so cronichi scritti par via d’internet, à quissi chì i volini leghja par avali.

Ricivutu in una famidda d’accolta in Cochabamba, u ghjovanu crunicadori hà fattu prestu à intarissassi à l’usi di u paesu è à discrivali, mischiendu cù talentu u sguardu di u suciulogu è u scherzu di l’omu di tarrenu. Un esempiu à prupositu di u Carnavali di Cochabamba, chì vidi a cità intera chì s’affronta à colpi di bombi d’acqua : « Vistu ch’e socu unu stranieri, cridiu d’essa una sibbula pridiletta, ma infatti manc’appena. L’aienti ùn sani micca comu aghju da riagiscia è di colpu m’introsciani menu suventi. Inveci trà Buliviani ùn esitani micca. Aghju vistu i tinti dunnetti fassà intruscià à stagnaloni pieni senza dì nudda ! Una parsona sola ùn hè tantu cuntenti : un ghjovanu à bissicletta chì passa in carrughju. I dui ghjovani cun mecu facini neci di tiralli adossu. Si ferma faccia à no, fendu scrizzà i roti di a so bissicletta, lenta unu sguardu neru. Ùn dimu nudda è riparti. Dopu à calchì metru i dui li lampani una raffalata di ballò [d’acqua] è brionani : “ es el carnaval cabron ! ” ».

Curiosu di tuttu, u viaghjadori si faci ancu linguistu, com’è quand’iddu discrivi i sprissioni chì accumpagnani i binidizzioni di a Pachamama : « Dopu servini a Chicha (bivenda alcullizata di l’Incà) in un bichjeri, po’ si ni svaca in tarra pà a Pachamama. Hè st’azzioni chì pidda u nomu di “ Ch’alla ”. Esisti ancu un verbu “ Ch’allar ” in ispagnolu, ma impussibuli à truvà in u dizziunariu ch’hè un bulighju trà u Quechuà è u Spagnolu. Esattamenti com’è ind’è no quandu si dici  “ scruquer ” ».

Appassiunatu di ballò, Nicolas ùn pudia mancà d’andà à veda una partita di Copa Libertadores. Trà altri passati, ci conta st’evenimentu à a manera d’un Galeano, in a cronica intitulata « El partido del Wisterman ». Più chè a partita stessa, ci faci viva l’ambienti di i tribuni, in un paesu indu u ballò hè firmatu una vera festa pupulari. Un esempiu quandu i spittatori aspettani in fila par entra in u stadu : « L’aienti frisciani è brionani par chì i porti s’aprissini. Ùn la so comu, ma un ziteddu hè annant’à a passarella d’accessu à i tribuni, subra à no. È i so scarpi sò cascati in ghjò. Una parsona l’invia unu scarpu, ma u scarpu atterrisci annant’à u carteddu d’intrata di u parking. Tuttu u mondu ridi è, ammuffatu, u ziteddu si metti à pienghja. L’aienti sò tristi par iddu. Ghjunghjini trè pulizzieri annant’à a rampa d’accessu. U carteddu hè troppu à longa è ùn la facini à chjappà u scarpu. Si facini friscià. Unu briona  “ troncati u coddu ! ” ».

È avali ci tocca à lacallu viaghjà, Nicolas u nosciu, è à lacallu scriva a seguita di i so avvinturi in America Latina. Da La Paz à Cuzcò, da Potosì à a Strada di a Morti. Cù a spiranza ingurda di vedali prestu publicati in un veru libru di carta. Frattempu, basgiaci puri à Evo, o Niculà.

Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire