vendredi 4 mars 2011

Indignetivi ! Ma micca troppu...

Fusina a m’hà fuma. Ancu annant’à u titulu di a so cronica, a m’hà fuma. Vuliu parlà eu dinò di u libru d’Hessel, « Indignez-vous ! », è circaiu ghjà un intitulatu furmulendu l’idea di a rivolta. È dunca u me cullaburatori l’hà fatta nanzi à mè, cù unu sguardu piuttostu in favori, dimula in amicizia, di u libruchju in quistioni. Ma puri a daraghju listessi a me cuntribuzioni. Parchì ? Parchì ghjustappuntu u me avvisu hè nigativu. È par dì u veru, aghju participatu l’altru ghjornu à unu scontru annant’à a critica in Bastia, indu u prupositu generali era di dì chì i parè sfarenti si devini pudè sprima in libartà. È tandu, o ghjenti, à mè mi basta pà ghjustificà di ripiddà a piuma.  

Dighjà a prima cosa ch’e voddu dì, hè ch’e socu cunvintu chì u successu di « Indignez-vous ! » si spieca faciuli. In ‘ssu seculu chì l’aienti – è i critichi – campani fendu u curri curri, ch’iddi t’ani ghjustu u tempu di passà à u centru cumirciali dopu à u travaddu nanzi d’andà ad abruttisciasi davanti à Zeymour è Noleau, in ‘ssu seculu chì di leghja dumanda un impegnu di l’altru mondu, u libru d’Hessel casca più chè bè. In 14 pagini (parchì ci passaremu di u postfaziu di l’editori), è par solu 3 eurò, u littori si pò ricuncilià à pocu costu cù a filusuffia cuntistatrici in marchja. Ancu i crunicadori chì – com’è mè – devini renda una coppia in ritardu à u so ghjurnali, a poni fà senza tantu matriculera, nè perda l’ori à fà i ricirchi tonti annant’à Wikipedia. Quì, in una mezuretta di tempu, pudemu leghja u manifestu di u futuru, senta buffulà l’aria di a Rivuluzioni, scriva un articulu è vultà subitu à fighjulà l’Equipe du Dimanche cù a cuscenza appaciata di u travaddu ben fattu.

Al dilà di ‘ss’affari, chì ni pensu da veru di u libru d’Hessel ? Pensu à dilla franca chì Hessel hè un omu chì mireta u rispettu, hè un veru intellettuali, è u so passatu di risistenti ghjeu u piddu in cunsidarazioni. T’hà dinò i so anni è ùn credu manc’appena ch’iddu si paghessi a me testa cù u so librettu. Ma u cuntinutu di st’assaghju mi laca calchì dubbitu. È ancu ci vicu cumpariscia calchì cuntradizzioni ch’ùn si pò passà sutt’à silenziu. A più evidenti nasci in a riflissioni par raportu à a viulenza pulitica, è l’ambiguità chì nasci sicondu chì ‘ssa viulenza sighi praticata da tarruristi di u Mezu Urienti o militanti d’un mondu uccidintali « pacificatu ». À l’ingrossu, dunca, Hessel ci dici chì a noscia sucità muderna hè carca à inghjustizii, inegualità trà i ricchi è i povari, è ch’iddi ci sò middi raghjoni d’indignassi oghji pà i vituperii suciali o eculogichi cumissi da i nosci putenti currotti. Ci voli d’indignassi, ma fendu pianu, piuttostu à usu moddu, è micca cù l’isteria rivuluziunaria di u passatu. L’argumentu, murali manc’appena, hè chì a viulenza hè contra pruduttiva. Bona.

A noscia idea ùn hè ben sicura di vulè difenda l’attu viulenti in pulitica. Ma sì no circhemu à rifletta annant’à a tematica senza passioni, cù l’andatura fretta ch’unu sturianu par esempiu ci pudaria metta, una quistioni ci veni subitu : quissa di sapè sì a viulenza di a Risistenza contr’à i nazisti, praticata tandu da Hessel stessu, fù contra pruduttiva o nò ? L’autori, chì si lighjitimighja monda par raportu à u so passatu di risistenti, ùn ci dici mai ciò ch’iddu pensa di a viulenza aprudata da i so cumpagni. Piccatu.

Più luntanu, Hessel si filicitighja di l’avanzati di l’ultimi dicennii, rigrittendu chì dopu  ùn ci si fussi passatu nudda : « … i prugressi impurtanti sò stati fatti dipoi u 1948 : a diculunizazioni, a fini di l’apartheid, a distruzzioni di l’imperu suvieticu, a caduta di u muru di Berlinu. » À cunsidarà chì st’avanzati fussini stati pacifichi pà l’ultimi evenimenti mintuvati, si pò dì chì a diculunizazioni si feci senza sangu nè straghji ? In Algeria, à u Vietnam, in Indunesia, si pò dì chì a viulenza di i muvimenti di libarazioni fù senza risultati ? L’affari à no ci parini infatti più cumplessi, annant’à ‘ssu sughjettu, chè un simpliciu accunsentu o un rifusu « contru pruduttivu » di a viulenza pulitica.

D’altrondi Hessel hè un pocu chjappu da l’ambiguità quand’iddu ni parla à prupositu di i raporti trà Israeliani è Palestiniani. Cussì sì a viulenza di u Statu israelianu hè cundannata senza ritegnu, ci pari di truvà una forma di cumpriinsioni paradussali pà i tarruristi palestiniani : « Sirvarà u Hamas d’invià i rucchetti annant’à a cità di Sdérot ? A risposta hè nò. Ùn servi micca a so causa, ma si pò spiicà ‘ssu gestu cù a buzara di i Gazauì. In a nuzioni di buzara, ci voli à capiscia a viulenza com’è una cunclusioni rigrittevuli pà situazioni inaccittevuli pà quissi chì ni patini ». Hè capita, ma a viulenza di l’attentati suicidii pruduciarà menu buzara ind’è l’Israeliani ? U prublemu hè quantunca quì. O a viulenza hè cundannevuli, è tandu l’hè par tutti, o a pudemu capiscia, è tandu a capimu par tutti dinò, circhendu forsa di schisgialla in ugni uccasioni.

Par finiscia, Hessel ni chjama à una spezia d’insurrizzioni pacifica, una cuntistazioni ma micca troppu radicali, calcosa ch’andessi in u sensu d’un equilibriu « durabili » di i nosci dimucrazii. Hè vera ch’idda mancaia, ‘ssa parolla « durabili », par finiscia di leghja ‘ssu libruchju com’è unu spezia di manifestu mudernu di a boboitudina in mancanza d’ingagiamentu ideulogicu.  « Indignetivi » dunca, o ghjenti, ma ùn vi « rivulteti » micca. Ghje’ ‘ssu libru hè cussì ch’e l’aghju capitu, piddendu l’intitulatu è u cuntinutu à modu litterali, parchì sicondu mè u sicondu gradu hè quì abbusivu. Micca ch’e accusessi à Hessel di vulecci manipulà, è ingannà in i nosci rivolti cutidiani è salutarii, ma solu ch’e pensu chì « l’indignazioni » hè bè u massimu ch’iddu poschi pruducia u pinsà attuali di a cuntistazioni francesa. Frattempu, a Tunisia, l’Egittu o a Libia facini cascà i so dirighjenti currotti. À pitrati, à fucilati s’iddu ci voli. À n’importa chì prezzu quandu i limiti di u tullarevuli sò stati varcati.

1 commentaire:

  1. Eccu qualcosa chi pò esse vinerà à arrichì ancu di più a vostra riflessione nantu à u librettu indignatu à modu soiu di u Sgiò scrittore Hessel:

    http://www.franceculture.com/player?p=reecoute-4321573#reecoute-4321573

    Bona ghjurnata à voi è à ringrazivvi pè i vostri cummenti sempre pertinenti pè l'indecisa nè carne nè pesciu chì stocu spessu eiu !

    RépondreSupprimer